Details
Campania de informare și prevenție „ContraTimp” dedicată conștientizării impactului meningitei meningococice a ajuns și la Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova.
Details
Campania de informare și prevenție „ContraTimp” dedicată conștientizării impactului meningitei meningococice a ajuns și la Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova.
Comment
Campania de informare și prevenție „ContraTimp” dedicată conștientizării impactului meningitei meningococice a ajuns și la Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova.
The transcription is about a presentation by the University of Medicine and Pharmacy in Craiova regarding their community programs and campaigns. They aim to provide reliable medical information and education to the population. They discuss the importance of prevention and vaccination, particularly focusing on meningococcal meningitis. They encourage parents to ask questions and seek information from their specialists. They also mention their website and Facebook page as sources of information. The university forms specialists in the region and invites the community to participate in their campaigns and events. The speaker emphasizes the urgency of acting quickly in the case of meningococcal meningitis and urges parents to be aware of the symptoms. They also mention other campaigns related to vaccination. De exemplu, în ultimii ani, mai mulți cani, aveam ajutoror universității de medicină și farmacie din Traiova, prin studenții dumneavoastră, care veneau și stineau cursuri și training-uri pentru elevi. Și la cele gimnazii, și la cele liceu, în special la cele liceu, pe diferite teme de interes, participau elevi și erau, deși cum să zic, informați de la persoane autorizate, viitorii medici, cu privirul la probleme de specialitate. Am primit o propunere de la Universitatea de Medicină și Farmacie, de a vă prezenta urmeții care sunt profesori universitari. Tema pe care v-au primit-o înseamnăle învățătoare și anume universitari la medicină și la efectele respective. Astfel că au venit de la Universitatea de Medicină și Farmacie, domnul director, domnul dină și cazuri didactice spre cursuri studenții de la Universitatea de Medicină și Farmacie, pentru a vă prezenta informațiile legate de medicină. Mai multe anumite au văzut așa dumneavoastră, având în pădere că sunți mai autorizați în această măsură. Vă rugăm, domnul director. Vă rugăm, domnul director, pentru faptul că ne-ați primit în rândul dumneavoastră, vă mulțumesc și la toți băieților care sunt creștini în această grupă aminezată către noi. Scopul nostru principal este acela de informare. Suntem o universitate, formăm medici, formăm farmaciști, formăm maticeni, medicare de medici somatologi, dar important pentru noi, ca cazuri didactice universitare, este să facem și informare în rândul populației din zona noastră, așa numai din zona ordinei. Acesta este principalul nostru scop. Nu vă ascunde și faptul că ne-ar dori ca copiii dumneavoastră peste an să ne fie studenți în Universitatea de Medicină și Farmacie din Mihaela. Oricând vreți să vedeți universitatea noastră, suntem deschiși, arată foarte bine, este în cap cum este și în Colegiul Național la Gera, până la, chiar putem oferi o condiție extrem de bună pentru formarea studenților mediciniști, farmaciști și așa mai departe. În ultimii ani am inițiat o serie de campanii de educație. De educație sanitară, medicală, sunt informații reale, informații de la sursă, informații de încredere, orice funcțional, util, întrebație, nu este nicio rușine că nu știm sau întreba ceva greșit, nu există întrebare greșită. Scopul principal nostru este sănătatea oamenilor din regiunea Unteria și a dumneavoastră cazuri, dar și a copilor noștri ai tuturor. Astăzi sunt împreună cu o parte din echipa UMF Careva, o să o las prima dată pe colega mea, doamna conferențiar, Carmen Macea, care coordonează acest departament de programe comunitare și următorul săptământul doamnei conferențiari din locațiunea IFRA, care poate știți de la, poate de ce mai visibil, ești prea mai știut de la televizor pe care l-a dat oamenii, care are mulțiple funcții, dar este frecvențantul grupului din Medicina Star, de Societatea Națională de Medicină a Familiei, expert super-vaccină și super-vaccinologie, ceea ce face numai atât de reși nu promovă un vaccin, ci o idee de ce înseamnă prezenția pentru mânătate și mână, pentru aceste boli mai visibile, boli care pot fi prevenite de vaccinat. Carmen, te rog. Bine, trebuie să ne auzim și fără microfon. Mă deranjează, e mai bine așa? Eu vorbesc destul de bine. Cred că se aude, dacă nu e o ecologie. Campaniele noastre la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova sunt multiple și poate, dacă ați urmărit puțin pagina de Facebook sau site-ul Lumea Tăului, sau dacă nu o puteți face de acum oricând, o să vedeți acolo varile campanii pe care le-am despășurat în ceea ce privește comunitatea și informarea comunității din surse sigure, medicale. Privind campania de astăzi, campania Contratimp a început undeva la finalul anului 2023, se numește astfel, Contratimp, pentru că de data aceasta vorbim despre meningita meningococică, o afecțiune despre care medical vă va povesti puțin mai mult colegul meu, Gindroventu Mitra, o afecțiune care este exact așa cum spune situl campaniei, Contratimp. Avem 12, maxim 24 de ore de la momentul infectării pentru a acționa. O să vă întrebați și o să auziți din informațiile medicale de astăzi că este o afecțiune pe care nu o putem duce ușor în zona epidemiilor, așa cum suntem învățați în ultimul timp, că doar ce am drăgut printr-o pandemie. Însă diferența dintre celelalte infecții virale și celelalte infecții și aceasta este că aici nu avem timp, așa cum vă spuneam. Și de aceea ne dorim ca informațiile să ajungă cât mai repede către dumneavoastră, mai ales că știu că avem în sală majoritar părinți ai copiilor foarte mici. Și aici lucrurile se complică cu atât mai mult pentru că nu știu să ne spună cu ce se confruntă. Și în acest sens o să vă las deschisă o altă invitație de a ne fi alături la orice campanie. Noi despășurăm în cadrul universității noastre, în aulă în principal. De ce vă spun acest lucru? Pentru că acolo aveți posibilitatea să aveți toți specialiștii la oastere de întâlnire și să vă răspundă la majoritatea întrebărilor când vorbim despre o anumită temă. Ce facem noi astăzi este să venim în echipe mai micuțe alături de dumneavoastră pentru a vă întâmplina acasă. Însă vă las deschisă invitația de a veni la noi acasă, în aulă, atunci când avem campanile, pentru că acolo în fiecare campanie pe care o despășurăm cel puțin 5-6 specialiști din discipline și specialități conecte care vă pot răspunde la întrebările ce privesc campania respectivă. Revenind la campania noastră de astăzi, privind materiale de informare, noi avem la dispoziție astfel de broșuri cu câteva mituri și adevăruri pe care le puteți găsi aici. De asemenea, pe site-ul UMF-ului există o aria site-ului foarte bine pusă la punct de către colega noastră de la Brasov, Tânia Negrea Căria, ii mulțumim pentru implicarea în acest sens, unde găsiți toate materialele informative din fiecare campanie despășurată de noi, inclusiv această broșură în format PDF. Și vă invit să faceți acest lucru, să citiți informațiile de acolo, pentru că nu știu cât reușim să răspundem noi la toate întrebările aici, însă în materiale cu siguranță găsiți informații. Și de asemenea, vă invităm să ne adresați întrebări pe pagina de Facebook sau în site, pentru că ce mai putem noi să facem este să mergem cu aceste întrebări către specialiștii cărora se adresează și dumnealor să vină cu un răspuns către dumneavoastră. Gândiți-vă că într-o universitate de medicină și farmacie din Craiova găsiți cadre didactice și aici chiar noi îți adresăm cei mai buni specialiști pe care îi avem în regiunea noastră. Universitatea de medicină și farmacie din Craiova formează specialiștii din toată regiunea, tot ce vedeți, Olsk, Vâlcea, Mehedin, Zgorj, Dolj, marea lor majoritate sunt formați în universitate. Și cei mai buni dintre dumnealor rămân și cadre didactice în cadrul universității. Și de aceea nu vă feriți când vi se dă o astfel de oportunitate să adresați întrebările, pentru că așa cum spuneați rândul rector este firesc că nu știm, este firesc să întrebăm. Referitor la întrebările medicale și la informațiile medicale de astăzi, o să lăsăm cineva să vă prezintă în mare cenză anumitul examen ingococită, care sunt posibilitățile de prevenție și ulterior suntem deschisi și unui dialog. Vă rugăm să nu evitați să ne adresați întrebări și referitor la alte infecții, pentru că noi am avut și campania HTD în despășurare, privind vaccinarea HTV și a vaccinării în general, pentru că la final de anul 2023 au fost câteva schimbări din partea Ministerului în ceea ce privește compensarea vaccinurilor și aveți, iar nu exagerez, experturi în ceea ce înseamnă vaccinologie la nivel național și la nivel de regiune. Așa că vă rugăm. Gino, te rog. Mulțumesc frumos, mulțumesc mă rector și domnul director. Eu aș vrea ca discuția pe care o începem în momentul acesta să fie una de la părintele la părinte. Pentru că fiecare dintre noi suntem părinți, la un moment dat, și ceea ce facem, facem pentru copiii noștri. Și motivul pentru care vă aflat aici este pentru că vă interesează, deci vă pasă. Asta este ok, dacă e mai bine așa, aș accep. Practic, discuția pe care noi o dorim ca universitate, cu dumneavoastră, părinții, elevii, docilnici, are un obiectiv foarte important. Câți dintre dumneavoastră au mai reușit, până la urmă, să aibă mers și să aibă o crocică? Ok. Să începem cu jumătatea. Ați auzit o știre cu un adolescent care și-a pierdut viața în scurt timp de la depozitiv? Da. Ok. Puteați să dați un exemplu, sau v-am intrebat acum, de curând? Nu. În 2016, apare o știre vis-a-vis de nepoată a unui singurul nostru astronaut, dumitru Plunariu. V-am intrebat. Când fata aceea dimineața a dus la deza, după amiață a început să aibă vârstături, s-a prezentat o ambulanță care i-a administrat unul lui medicament pentru vârstătura, după care cursul serii s-a intrebat la Institutul Matematicolor și dimineața la ora 3 era deciudată. De la momentul în care apare infecția, deci de la momentul în care intrăm în contact cu medicul copocul despre care vorbim acum, până la momentul în care apar, după cum vedeți, primările simptome, pot să reactă între 4 ore și 8 ore, numai că primările simptome sunt total nespecifice. Poate să apară slăbire, poate să apară vârstătură, poate să apară cefale, poate să apară o stare generală alterată, pe care nu le considerăm ca fiind ca un virus, mai ales atunci când acest lucru se întâmplă într-o perioadă în care circulă foarte mult virusul deobișnuit. De avea de la 8 ore distanță încolo, începe să apară alterarea starei generală și începe să ne punem între bătă. De la 12 ore, de la momentul infecției, atenție, de la 12 ore distanță, începe să apară simptomele care ne orientează către etiologia medicococică. De aceea, foarte mulți dintre noi pierdem timpul, pentru ca inițial considerăm că este vorba de o viroză, că este vorba de o gastroenterită, că este vorba de o afectare banală pe care o înțelim de fiecare dată. Însă, în momentul în care apare cefaleea, senzația că nu supunți lumina, vârstătura, un ori un jet și peteșiile care apar pe corp, e la acel moment că peteșii înseamnă petrebine. Ca și când v-ați lovit și apare o vânătaie la locul loviturii, ăla este momentul în care deja medicococul a produs o modificare în organismul lui care impune pierderea capacității de a opri sungerările. Se numește suturbură de coagulare. E bine, sigur că voara asta poate fi tratată cu antibiotic. Asta se poate declara. Însă se pierde foarte mult timp și ajungem într-un stadiu în care nu mai putem să facem nimic, chiar că există un cel mai puternic antibiotic sau cel mai bun antibiotic. Întotdeauna mie nu-mi place cel mai puternic antibiotic. Antibioticul este întotdeauna cel mai potrivit. Nici o dată cel mai tare, cel mai bravă, cel mai... De aceea mă întorc la discuția asta. V-am spus care este obiectivul nostru. Obiectivul nostru este ca un părinte, niciodată să ne ajungă la medicul de familie sau undeva, să știe că putea să facă ceva înainte și nu a făcut. Dar de ce n-am știut? Ăsta este motivul în care domnul rector ne aduce acum aici, alături de dumneavoastră, și m-a plăcut foarte mult că mă anticipați în numărul atât de mare. Sunt chiar mai bine să știți mai mult, dar este un început destul de important. Avantajul pe care îl avem în acest moment, spre deosebire de generația noastră, este că avem o soluție ca să putem să prevenim această boală. Acestea sunt vaccini. Sunt două vaccini care se pot administra împotriva microgrupurilor. Unul se adresază unui sorobruc, pentru că discutăm de cinci sorobrucuri diferite. Ce înseamnă asta? Înseamnă că dacă o ții protecție împotriva unui sorobruc, vei avea doar împotriva celor care fac parte din acel sorobruc, nu și acelor largi. În cazul mediului cocului, sunt cinci. A, C, W și Y. Le spunem după ariterea alfabetului, în funcție de cum au fost descoperite. Un vaccin se adresază sorobrucurilor A, C, W și Y și necesită o singură doză. O dată în viață pentru cei cu copii care au mai mult de un an. Sub un an își dau pe schimbă. Iar pentru sorobrucul B, două sau trei doze în funcție de grupa de risc din care fac parte. Și aici, dacă vreți, putem detalia, dar asta e treaba profesionistului în special. Dar un lucru mai important pe care trebuie să vi-l spun acum, și asta e motivul pentru care suntem în liceu și în școală, este faptul că, o să vă șochez acum, 20% dintre noi au intrat în contact cea puțină dată în viață cu meningococutipe, dar n-au făcut meningită. Meningococutipul intră undeva la nivelul capteții nazale, se duce acolo în spate, unde se aceleșe mai mult, și întoară de anumite condiții pe care nu le putem controla, nu le putem anticipa, nu le putem estima, spre partea ceea ce se numește rama celui de-a Edmoidului și invadează meningilor. Este total imprevizibil. Nu putem să coreleam nici cu o afecțiune preexistentă, nu putem coreleam cu anumite comportamente, putem doar să coreleam cu comportamentele șansa ta de infectat. Și când vorbesc acum de comportamente, noi avem trei mari grupe la listă pentru infectarea meningococică, de meningită meningococică. Este vorba de sugarii și copiii în la vârsta de patru ani, acolo avem o incidență foarte mare și în România în momentul ăsta, acolo se întâmplă cel mai multe tragedii. A doua grupă de risc e vorba de adoleșenții. Adoleșenții care, fie că vorbim de cei de la liceu, cei care vin la facultate, care sunt expuși unor mători cu comportamente. Ei și împrunută foarte ușor țigara. Folosesc același, să zicem, pahar sau tacâmuri, la un moment dat, fără să prindem cont foarte mult de asta. Fumează. Fumatul este un factor care favorizează aderenta acestei bacterii la nivelul cartexinei alea și trăiesc pe drept foarte mult timp împreună. Se strâng într-o cameră de cămin sau poate într-o locație și acolo își depar toate poveștile. În același timp, ne place un termen, șăruindu-se, împărăștindu-se de la unul la altul tot ce au inclusiv despre biologica. A treia grupă de risc o reprezintă vârstnicii care sunt peste 65 de ani. Peste toate astea există anumite afecțiuni, anumite boli care, dacă se întâmplă infecție, posibil dezvoltă o formă severă, mult mai rapidă decât cea pe care o vedem aici. Dar, la adoleșenți, este, din punctul meu de vedere, o mare, mare tragedie să crești când focul este ajuns cu el la un moment dat și la un moment dat, așa dințelind, să te trăițești că nu mai, pur și simplu, într-o zi. Ăsta este principalul motiv pentru care suntem aici, întotdeauna, voastre. Este o boală nu foarte prezentă, de aceea nu o auzim întotdeauna, pentru că am auzit în 2016, am mai fost câteva cazuri prin 2008, despre celălalt adoleșenți, și atunci când fiecare an avem aproximativ 70 de decenții. Nu sunt multe. Sunt destul de puține. Acesta este motivul pentru care vaccinul nu este inclus în programul național de vaccinare pentru copiii respectivi, pentru adoleșenți, în România. Însă, în alte state, cum ar fi Marea Britanie sau Franța sau, să zic, Spania, acolo unde avem o incidență care scută în străcea peste locuri cu ZIP-C, o să vedeți că acei copii care se nasc acolo primească automat NACEVAC sau NACRA sau diverse alte vaccini, în mod gratuit, astfel încât să poată să fie protejați mai dâlziu. Copiii noștri cresc aici în treaba, dar, cu siguranță, șefurile voastre au fost în Erasmus, au fost în burse, s-au întâlnit cu alți copii care vin din India și așa mai departe, astfel încât, credeți-mă, mă înțorc la rolul meu de părinte. Eu mi-am vaccinat, stăteam două fete, am două săsunde în momentul ăsta, le-am vaccinat tocumai pentru că știu ce înseamnă această boală și vreau să mă simt în siguranță atunci când vor pleca, la vară, când pe cea mică pleacă mai rară, anul așa. Cam asta este ceea ce am vrut să vă transmit pe scurt. Nu vreau să facem o tragedie, repet, este o boală foarte rar, încontinuat, dar care poate să fie imprevizibil de fatală și poate că imprevizibil de fatală nu este un termen care ne place nici literal, dar nici, să zicem, pe sentimentul nostru în acest moment, dar asta este realitatea și întotdeauna realitatea poate fi. Dacă considerați că dumneavoastră aveți întrebări și dorești să comunicăm pe subiectul ăsta, vă stau în dispoziție între unul dvs. de echipa. Vă doresc să aibă curaj, vă rog. De ce? Nu știu. Vă referiți, cumva, la vaccinare modul general? La vaccinare generală? Da. Am înțeles. Această discuție vis-a-vis de aducerea vaccinilor din exterior, adică fabricate în Belgia, în Franța, în statul de legislație, s-a folosit foarte mult această, eu încerc să-i spun acum, tipă de manipulare. Cum că vaccinurile pe care le folosim, pentru că sunt fabricate în Franța, în Belgia, după cum spuneam, sau în statul de legislație, nu sunt adaptate tuturor în care sunt în România. Creșteți? Asta vreau să spuneți? Vreau să spun că, în statul de legislație, nu sunt adaptate tuturor în România. Da? În statul de legislație, nu sunt adaptate tuturor în România. Creșteți? Ok. Deci nu sunt construite pentru popor român. Am înțeles. Da. Imediat. Am să vă răspund la această temă. După cum ați observat, eu m-am adresat copilor noștri pe care îi avem în acest moment și care vor trăi aici, în România, unde vor putea să se întâlnească, sau nu, menivococul despre care vorbeam, sau și alte vori. Dar, cu siguranță, copiii noștri nu vor sta doar în România. Dunaia sunt probabil că duceți în vacanță în Grecia, sau în altă parte, unde se vor întâlni la restaurant cu alți copii care vin din Marea Britanie, astfel încât contextul epidemiologic, în acest moment, nu mai este acela pe care era pe vremea noastră. Asta e un aspect. Al doilea aspect, care se referă la capacitatea coporului român de a fi altfel decât coporul francez, sau în altă parte, vreau să vă recomand o lucrare la care profesorul Mihai Ioana, realizatorul nostru, profesorul Mihai Ioana, care am fost un an, probabil cât nu știu, cât deja, a lucrat la un moment dat, este vorba de istoria genetică a coporului român scrisă de profesorul Mihai Neta. O puteți găsi de internet și o puteți comanda. Eu am comandat-o în Marești. Inclusiv în Cărturești. Inclusiv în Cărturești, da. Și o să observați o afirmație șocantă. Că populațiile din Europa, din acest moment, nu sunt cu nimic diferite din punct de vedere genetic. Ce mult? Cu un 3% poate diferese foarte mici. Povestea asta cu coporul român este altfel decât celelalte populații, este un mit. Ok, îmi place, suntem dacoceții. Perfect. Ce mântu sunt. Da, așa e. Aveți profesori de drept, da. La un moment dat ne-am adunat, mai recund, din două popoare foarte mari, dar au trecut peste noi și cu mani. Au trecut și, mai ales cu mani, unde există o întreagă discută vis-a-vis de aia împreună, pe care o am spus la coporul român și noi nu recunoaștem la nivel de istorie. Dar, revinând la ceea ce spuneam, vă rog, haideți ca să rămânem ancorați în realitate. Cuporul român este, din punct de vedere genetic, la fel de capabil să răspundă agresiunilor pe care le produc agenții microbiani în eclat la măsură pe cum este cel francez sau cel britanș și, cel puțin la capitolul ăsta, nu putem spune că suntem pe ultimul rând. Mulțumesc. O cumpleșare acum din domeniul meu. Eu sunt dacoceț. În România vorbim de hepatitacee. Există șase genotipuri de hepatitacee. În România s-a făcut un studiu, asumbră, 15 ani și românii infectați cu virusul hepatitei C erau 99% genotip 1b. Deci, acel genotip 1. În Italia, dacă ne uităm, genotipul 3 este cam 60%. Cu toată această migrație între noi și Italia sau Spania, deja nu mai suntem puri cum eram acum 15 ani. Deci, când vorbim de noi, ăștia, românii, nu prea mai existăm în ceea ce înseamnă bolile. Pentru că circulăm foarte mult și circulăm între noi și stări în care deja devine un mix în tot ceea ce înseamnă, poate, Europa, Asia, dar, cel puțin, la nivel european, suntem toți mixați cu totul în ceea ce înseamnă genotipurile virale, virusurile, bacteriile și așa mai departe. Un exemplu, poate, ajutător în ceea ce înseamnă această mixtură a populației actuale. Și mai astept să urmăm, mai încerc să urmim. Vă rog să observați diferența dintre ce am spus eu când m-a referat la minciță. Serogrupuri. Domnul rector ne-a vorbit acum și despre genotipuri. Serogrupuri sunt formate din mai multe tipuri serotipuri care au anumite caracteristici comune. De ce le spunem serot? Pentru că anticorpii produși pentru unul dintre ele funcționează pentru toți membrii grupului respectiv. În momentul în care vorbim de genotipuri, și aici cel mai bun exemplu nu este neapărat Hepatia C, pentru că aici, în Hepatia C, nu avem încă un vaccin, din păcate, disponibil în acest moment, dar poți vedea, de exemplu, rujolă, pe care o avem acum ca și amenințare directă. Apropo, dacă sunt copii care sunt nevaccinati împotriva rujolei, vaccinati. Săptămâna trecută a morit un tânăr de 24 de ani. Un copil de 8 ani și un tânăr de 24 de ani, nevaccinat. Deci, mă rog, la rujolă, rujolă are mai multe genotipuri, ceea ce înseamnă că dacă folosim un vaccin care îți adresează unul dintre tipuri, toate celelalte genotipuri reacționează în mod legal. De aceea, în cazul vaccinului meningococit, veți găsi vaccinuri care sunt adresate serogrupurilor individuale. Serogrupul B are un vaccin specific, serogrupul A, român, care, într-adevăr, este inclus în cel de prevalent, de aia e spus de prevalent, dar se adresează serogrupurilor specifici. De asta, din punct de vedere biologic sau științific, lucrurile sunt foarte clare și noi le cunoaștem. Din păcate, trebuie să ajung așa, dumneavoastră, și vă spun o altă întrebare. Numai pentru că era dumneavoastră. Așa că, de asemenea, în cazul vaccinului meningococit, care a fost ce? Meningococitul. Deci, așa că, toată lumea, de asemenea, că au fost efectivității care, nu știu, care, cum să vă mai spuneți, care au necunoscut la alarmă, și nu le-a ajuns la un medic, am să vă spun că, nu numai dumneavoastră, ca părinți, nu puteți să vă puneți în alarmă, nici noi, ca medici. Deci, v-am dat exemplu de mai deprement, care a fost schimbată ambulantă. Medicul de la ambulantă n-a recunoscut sintomatologia. Sigur că, cea mai slandemână acțiune din partea noastră, acum este să acuzăm medicul. Dar, efectiv, ce vedeți acolo, e grea, vă puteți să-l viți acolo, ne puteți întâlni în orică realtă acțiune. Și nu putem să tragem concluzia către vorba despre medicii de medicul public. Chiar mi-a venit momentul în care apare liniștitatea celei, sensibilitatea la lumină, de atunci ne punem întrebarea, dacă ar fi afectat meningela. Și asta se întâmplă, după cum observați, după 21 instanțe. Nu neapărat șați luni și se mai putem recupera. Dar, de cele mai multe ori, e târziu. O să-l completez puțin pe Gino aici, ca să fie mai ușor de înțeles. Fotofobia, sunt privind becul, e cel mai simplu test. Și ar mai fi testul paharului, dacă ați citit despre el pe undeva, pe internet. Testul paharului, în momentul în care apar acele zone roșii despre care vorbea Gino mai întreme, dacă puneți paharul pe mână, ele nu vor dispărea din zona respectivă și acesta ar mai fi un test care se face. Dar, într-adevăr, vă înțeltați că se termină la acea limită, adică depoșim deja 12 ore. Și cu testul paharului și cu fotofobia și cu bărbia pepturi. Asta cu testul paharului fiiți de la domnul profesor Carl. Treia este, noi ca părinți, instanță vreodată în jurul copilului auteu. Când avem o suspiciune de auteu, oamenii cauteuate, ce putem să termoanalizăm? Ceva descârci? Nu, nu există. Aici nu o să fiți de acord cu analiza care se poate face vă spuneți așa. Exact. Punctul este funcția lecere. Recordat lipidul ceva lor arhidian. Punctul arhidian se face o injecție aici. Atunci, de-abia după aceea, după ce punem la cultură, care apare după un interval de 24-48 ore, putem să tracem o concluzie corectă vis-a-vis de etiologia bacteriana-microbiogică. Și sunt puțini părinții cei care la intervenția la internarea în spital în primele ore se accepte un astfel de test chiar dacă se vine testul de anală. Mult mai importantă este prevenția. Să faci ceva înainte, ca să nu te mai gândești după aceea că ar trebui să fie repropăzantă. Și la varicele este o altă discuție și e bine că ați atins acest subiect, pentru că există și pentru varicele un vacin disponibil. Sunt două în acest moment, Varilic și Varibax, pe piață, care presupune în ministeria două doze, una la distanță cea puțină odată de cealaltă, astfel încât procesul să fie preagabil. Dar, mai ales la adulții, pentru că la varicele apare o altă caracteristică, copiii o suportă mai ușor, însă adulții foarte, foarte greu, iar riscurile a varicei și a decensului sunt foarte mari. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...